Anul I

Cursul de Drept procesual penal ca disciplină academică la Facultatea de drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova în ultimii ani a căpătat o amploare considerabilă şi interes ştiinţific de proporţii. Graţie schimbărilor structurale calitative în domeniul pregătirii cadrelor juridice de înnaltă calitate, dreptul procesual penal devine ramura de profil în pregătirea studiului academic al studenţilor.

Dreptul procesual penal, oferă astfel prima tatonare cu un nou nivel superior în materie de relaţii juridice, exemplificând posibilitatea existenţei lor fără o jurisdicţie autoritară. Necesitatea unui studiu  complex şi profund al cursului respectiv este indispensabilă pentru calificarea juristului contemporan.

În contextul reformei judiciare şi de drept, legislaţia procesual-penală a înregistrat şi va înregistra în perioada următoare transformări de esenţă, într-o dinamică cu totul aparte, impusă de constituirea Republicii Moldova ca stat de drept, în care funcţia jurisdicţională este separată de celelalte funcţii ale statului, este scoasă din sfera de interese de orice fel şi realizată în baza principiilor democratice recunoscute.

Studierea acestei disciplini constituie o aprofundare în domeniu, înfăţişând studentului toate aspectele esenţiale pe care le comportă acest domeniu, de la consideraţii generale privind locul şi importanţa dreptului procesual penal, terminologia specifică, definiţii utilizate, până la substanţiale referinţe bibliografice, care î-l ajută pe student să desluşească singur, în continuare acele subiecte pe care doreşte să le amplifice, precum şi problemele majore cu care se confruntă specialiştii în domeniu.

Disciplina  Dreptul procesual penal contribuie la formarea specialistului în domeniul înfăptuirii justiţiei penale. Dreptul procesual penal reglementează procesul penal. Procesul penal reprezintă modalitate legală de tragere la răspundere penală a făptuitorului ce se desfăşoară evolutiv în cadrul fazelor procesuale. În cadrul procesului penal îşi au aplicabilitate instituţii ale procesului penal ca: măsurile procesuale de constrângere, acţiunii civilă în procesul penal.

Studiul disciplinei „Drept procesual penal” prezintă un interes deosebit pentru pregătirea specialistului care va activa în calitate de ofiţer de urmărire penală, procuror, avocat, judecător şi contribuie în mod hotărâtor la dezvoltarea şi aprofundarea practicii judecătoreşti în materie.

Remarcabil este şi faptul că disciplina îşi propune ca scop nu numai analiza propriu-zisă a legii procesual-penale, dar şi, fapt deosebit de important, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, ceea ce contribuie la formarea de specialişti cu o largă viziune europeană asupra problemelor legalităţii respectării drepturilor omului în activitatea jurisdicţională.

Curriculum-ul disciplinei în cauză se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad diferit de complexitate: cunoaştere, aplicare şi integrare.

Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul dreptului procesual penal.

Aplicarea presupune altoirea abilităţilor tipice disciplinei „Drept procesual penal”, dezvoltarea capacităţilor de a transpune în plan practic cunoştinţele teoretice.

Integrarea îşi propune ca scop formarea capacităţilor de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea speţelor, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, formularea poziţiei şi argumentarea soluţiilor.

Astfel, cursul de drept procesual penal (partea generală)are drept scop final acumularea de cunoştinţe şi formularea de competenţe necesare pentru ca în activitatea sa profesională juristul, să poată satisface toate exigenţele necesare solicitărilor clienţilor, respectiv ale locului de muncă.

Profundele transformări social-economice pe care societatea le-a cunoscut în evoluţia sa au marcat, cum era şi firesc, în mod direct şi evoluţia dreptului. O tendinţă în planul evoluţiei dreptului a fost şi este apariţia unor norme şi instituţii noi în cadrul ramurilor de drept ce formează sistemul dreptului. Dreptul penal, la rândul său, a fost şi el marcat de schimbările produse în realitatea socială. Ţinând seama de faptul că prin intermediul normelor, dreptul penal protejează în modul cel mai eficace ordinea de drept şi, pe cale de consecinţă, ordinea socială, se recunoaşte că această ramură a dreptului reprezintă în cadrul sistemului unitar mijlocul principal de apărare a celor mai importante valori sociale.

În acest sens, problema standardizării învăţământului universitar se înscrie în contextul eficientizării învăţământului ca sistem şi ca proces. Astăzi investiţia în învăţământ este una dintre cele mai importante. În astfel de condiţii, standartizarea învăţământului devine o necesitate, fapt impus atât de particularităţile funcţionării sistemului de învăţământ în cadrul societăţii, cât şi de condiţiile integrării internaţionale a ţării noastre.

În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programenlor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.

Curiculumul la disciplina Drept penal (Partea Generală) reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul Dreptului penal (Partea Generală). Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei Drept penal (Partea Generală), dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina Drept penal (Partea Generală), formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.

Studiul dreptului trebuie făcut din mai multe puncte de vedere pentru că reprezintă o necesitate obiectivă şi o cerinţă socială, cetăţenii conştientizând pe zi ce trece statutul de zoon politikon, adică fiinţă socială, titulară de drepturi şi obligaţii statuate de norme juridice.

Teoria generală a dreptului prezintă prin sine o formă teoretică înaintată de cunoaştere a dreptului, a înţelegerii esenţei şi sensului, a valorii şi importanţei acestuia în elaborarea principalelor categorii, noțiuni, concepte, principii și funcții pentru celelalte ramuri ale dreptului. Prin natura sa, ştiinţa Teoria generală a dreptului urmăreşte două sarcini principale în procesul de cercetare ştiinţifică a fenomenului juridic şi anume sarcina iniţierii în studiul dreptului, ce implică existenţa disciplinei didactice Teoria generală a dreptului şi statului, şi sarcina sintezei şi analizei informaţiei juridice, fapt ce determină formarea disciplinei didactice Problemele teoriei dreptului.  Astfel,  sarcina secundă implică necesitatea unei reabordări a fenomenului juridic prin intermediul unei alte discipline didactice.

Studierea problematicii teoriei dreptului este posibilă la ultimul an al ciclului I de pregătire profesional-juridică din considerentul că viitorul specialist posedă de acum o bază de cunoştinţe teoretico-practice şi este apt pentru studierea problematicii teoriei dreptului. În acelaşi timp, în vederea faptului că studiul statului şi dreptului nu este un scop în sine, că el trebuie să servească pregătirii profesionale a viitorilor specialişti, sunt oferite analize şi anumite interpretări ale uno temelor ce se cuprind în programul cursului. În arealul său curriculum include un şir de probleme care se află în centrul celor mai actuale discuţii. În conţinutul său fiind subliniate cercetările ce vizează caracteristica generală a teoriei dreptului ca ştiinţă;  locul şi rolul teoriei generale a dreptului în sistemul ştiinţelor sociale şi al celor juridice; rolul decisiv al dreptului în contextul civilizaţiei şi culturii, în siste­mul reglementărilor sociale; dezvoltarea etimologiei şi sensului noţiunilor de “drept”, “stat” şi ale altor valori juridice. Conţinutul cursului fiind construit în baza programei de studiu al disciplinei Problemele teoriei dreptului implică o abordare critică, reevaluarea structurii şi conţinutului, precum şi  operarea anumitor modi­ficări pe care le considerăm necesare.

 Abordările teoretice vizate de curriculum au ca scop familiarizarea studenţilor nu numai cu conceptele de bază ce formează obiectul de studiu al ştiinţei Teoria generală a dreptului, dar şi obţinerea anumitor cunoştinţe, care au ca scop formarea deprinderilor şi abilităţilor necesare soluţionării eficiente a sarcinilor practice în acest domeniu, evidenţierea posibilității abordării ştiinţifice a procesului de cercetare a fenomenului juridic înzestrat cu o complexitate indiscutabilă. Pentru a facilita însuşirea temelor propuse şi a metodelor de lucru la fiecare dintre temele cursului au fost incluse referinţe bibliografice şi acte normative, care ar putea fi consultate pentru aprofundarea anumitor subiecte de care cititorul va fi interesat.

În cadrul cursului de Drept execuţional-penal se studiază normele juridice execuţional-penale ce reglementează modul de executare a pedepselor penale, măsurilor preventive şi a măsurilor de siguranţă, precum şi modul şi condiţiile de aplicare faţă de condamnaţi a mijloacelor de corijare, precum şi condiţiile de liberare de la executarea pedepsei şi acordarea ajutorului persoanelor eliberate din locurile de detenţie. Aceste aspecte sânt tratate prin prisma legislaţiei naţionale, precum şi a normelor şi regulilor internaţionale în domeniul execuţional-penal.

La 1 iulie 2005, odată cu intrarea în vigoare a Codului de Executare, s-a schimbat modul de abordare a sistemului execuţional-penal, fiind extins semnificativ conţinutul acestui sistem. Dacă legislaţia execuţional-penală anterioară reglementa doar executarea pedepselor penale, atunci noua legislaţie înglobează şi norme ce reglementează executarea măsurilor preventive şi măsurilor de siguranţă, astfel întregind domeniul execuţional-penal.

Noua legislaţie se bazează pe actele internaţionale în domeniul execuţional-penal. Aşa cum noul CP al RM a diversificat pedepsele privative de libertate, care includ arestul, închisoarea şi detenţiunea pe viaţă, a părut necesitatea reglementării separate a acestor pedepse diferite. CE al RM de pe poziţii noi tratează condiţiile de executare a acestor pedepse. Graţie implementării prevederilor şi recomandărilor internaţionale în domeniul tratamentului deţinuţilor, sistemul penitenciar naţional a cunoscut o liberalizare esenţială, ceea ce ar trebui să contribuie la uşurarea procesului educativ cu condamnaţii în condiţii de izolare de societate şi la o mai bună şi reuşită resocializare a acestora. Datorită schimbării politicii statului în domeniul luptei cu criminalitatea, a apărut necesitatea reglementării mai detaliate a modului de executare a pedepselor neprivative de libertate. Un loc deosebit printre aceste pedepse îl ocupă munca neremunerată în folosul comunităţii. Reglementările legale ale acestei pedepse şi-au găsit sediul nu numai în CE al RM. Ţinând cont de importanţa acestei pedepse neprivative de libertate şi locului ei în lupta cu infracţionalitatea minoră şi medie, a fost adoptat un act normativ special – Regulamentul privind modul de executare a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii, care destul de detaliat reglementează modul de executare a acestei pedepse şi atribuţiile fiecărei părţi la executarea pedepsei în cauză. CE al RM, spre deosebire de legislaţia anterioară, destul de detaliat reglementează şi modul de executare a măsurilor juridico-penale de constrângere la care se atribuie amânarea executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei şi liberarea de pedeapsă. Un loc deosebit se acordă şi stingerii executării pedepsei şi acordării ajutorului persoanelor eliberate din locurile de detenţie.  Dat fiind faptul că noul CP al RM a legiferat răspunderea penală a persoanelor juridice, executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice a fost reflectată într-un capitol separat al CE al RM.  

CE al RM a creat premise pentru perfecţionarea în continuare a întregii legislaţii execuţional-penale, pentru adoptarea actelor normative noi şi modificarea celor vechi. În cele mai apropiate perspective este adoptarea unei noi legi privind sistemul penitenciar, noului statut al executării pedepselor privative de libertate, altor acte normative care ar reglementa modul de executare a pedepselor neprivative de libertate.

Prin tematica abordată, cursul în cauză se înscrie în preocuparea majoră de îmbunătăţire а legalităţii execuţional-penale, aceasta fiind o problemă complexă şi diferenţiată, în special datorită multitudinii de pedepse, măsuri preventive şi măsuri de siguranţă. În plus se încercat а releva problematica executării pedepselor privative de libertate în contextul modificărilor legislative recente.

O atenţie deosebită în cadrul cursului se acordă executării pedepselor neprivative de libertate, subliniindu-se importanţa aplicării acestora şi trăsăturile specifice executării fiecăruia, făcându-se careva propuneri constructive în acest domeniu.

Existenţa unor prevederi legale în domeniul executării pedepselor penale şi existenţa unei ramuri de drept autonome generează cercetări şi explicaţii ştiinţifice cu privire la această ramură de drept.

Menirea acestui curs universitar are rol să contribuie la cunoaşterea şi perfecţionarea legislaţie execuţional-penale, la îmbunătăţirea metodelor de reeducare а condamnaţilor şi la reintegrarea lor socială şi prin toate acestea la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.