Cursul oferă bazele teoretice ale analizei economico financiare fiind incluse capitole referitoare la particularităţile de analiza activităţii (respectiv analiza comparativă în profil dinamic, teritorial sau în raport cu planul) se referă la analiza situaţiei fenomenelor care au înregistrat o anumită configuraţie în trecut sau în prezent. Această formă de analiză este, în esenţă, o analiză diagnostic, prin care se cercetează rezultatele unui agent economic, se evidenţiază în principal rezultatele obţinute în raport cu obiectivele din programul propus sau în dinamică, factorii care au influenţat pozitiv sau negativ nivelul acestora, precum şi rezervele potenţiale nevalorificate..

Analiza, în general, înseamnă o metodă de cercetare ce constă în descompunerea unui obiect sau fenomen în părţile componente ale acestuia. Scopul final al analizei constă în elaborarea concluziilor ce stau la baza fundamentării unor decizii, care au drept scop îmbunătăţirea obiectului sau fenomenului respectiv. Analiza economico-financiară reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente de tratare a informaţiilor cu scopul diagnosticării stării unui fenomen economic, a aprecierii nivelului calitativ al performanţelor acestuia în condiţiile unui mediu concurenţial dinamic.

În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.

Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.

Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de activitate propriu.