Scopul cursului constă în formarea la viitorii specialişti a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare pentru realizarea sarcinilor profesionale în cadrul instituţiilor financiar-bancare. Totodată studenţii sunt familiarizaţi şi cu specificul prelucrării informaţiei economice cu caracter financiar-bancar în cadrul sistemelor informatice moderne, cu aplicarea tehnologiilor informatice financiare avansate.
În cadrul cursului studenţii fac cunoştinţă cu metodele de evaluare ale eficacităţii SIFB şi cu politici de asigurare a securităţii lor.
Sarcinile principale ale disciplinei sunt următoarele: studierea metodelor de analiză, proiectare generală, implementare, exploatare şi menţinere în funcţiune a sistemelor informatice; formarea deprinderilor practice de proiectare a unor aplicaţii informatice contabile, utilizând un sistem de gestiune cu bazele de date (SGBD); formarea deprinderilor practice de lucru în calitate de utilizator al unui sistem informatic.
Cursul SIFB este considerat curs de integrare şi necesită cunoştinţe şi deprinderi temeinice obţinute de studenţi la studierea disciplinelor universitare cu profil financiar şi informatic studiate pe parcursul anilor de studii.
O evoluţie marcantă în sistemul bancar a fost renunţarea la sistemul de prelucrare a datelor bancare de către centrele teritoriale de calcul şi pătrunderea masivă pe piaţa moldoveneasca a calculatoarelor personale. Aceasta a determinat constituirea la nivelul unităţilor bancare a unor compartimente responsabile cu prelucrarea automată a datelor.
În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de activitate propriu.