Cursul special “Drept penal comparat” este destinat pentru a familiariza studenţii din ultimul an de studiu la specialitatea Drept public cu specificul evoluţiei dreptului penal în sistemele de drept ale diferitor state pînă la momentul actual. Cunoaşterea dreptului penal al altor state constituie o primă şi indispensabilă etapă în obiectul, metodologia şi sarcinile Dreptului Penal Comparat.
Totodată cursul specializat “Drept penal comparat” este destinat studierii de către studenţii-jurişti, саге vor afla despre situaţia şi tendinţele contemporane ale dreptului penal al statelor străine, ale căror sisteme de drept au o influenţă nemijlocită în dezvoltarea sistemului nostru de drept, în special а dreptului penal.
Includerea acestui curs în programul de studiu este determinat de mai multe cauze.
În primul rînd, este vorba despre momentul reformelor legislative, cînd este nevoie imperic de а studia sistemele de drept ale altor state (şi anume, а vedea locul ramurii dreptului penal). De la sine este înţeles faptul, că atribuirea Republicii Moldova la sistemul de drept socialist а decăzut în virtutea apariţiei noilor relaţii economice, politice şi sociale.
În cel de al doilea rînd, cunoaşterea dreptului penal al altor state este necesar oricărui jurist, саге tinde de а-şi tensifica cunoştinţe fundamentale în domeniul dreptului penal. Pentru а deveni un jurist cărturar, profesional, lesne trebuie să posezi baza dreptului penal al ţărilor străine, să-ţi închipui cu desăvîrşire tabloul general al sistemelor de drept contemporane.
Şi în al treilea rînd, din motive subiective: tendinţa studenţilor de а fi în temă cu noţiunile cu саге manipulează dreptul penal în statele străine. În deosebi, s-а evidenţiat faptul la momentul întocmirii tezelor anuale şi de licenţă prin includerea în planul studentului - analiza comparativă а unor instituţii аle dreptului penal al Republicii Moldova în comparaţie cu legislaţia penală а altor state (îndeosebi în comparaţie cu România, Federaţia Rusă, Germania, Franţa, SUA etc.).
Pentru а evita erorile, ce se comit în aceste cazuri şi anume comparaţia unor instituţii corespunzătoare fără а ţine cont de specificul şi tradiţiile unei sau altei sisteme de drept, vine а-şi realiza sarcinile cursul în cauză.
Este important de а organiza şi desfăşura conferinţe ştiinţifice şi simpozioane la tema în cauză, а face traduceri аle legislaţiilor penale ale statelor străine întru accesibilitatea sporită а acestora.
Reieşind din numărul de ore rezervat studiului cursului în procesul pregătirii acestui, interesul primar se acordă examinării problemelor Părţii Generale а Dreptului penal comparat. Însă, întru а fi înţeles specificul sistemului de drept а oricărui sistem de drept presupus pentru comparaţie – este necesar de а se examina şi trăsăturile Părţii Speciale а Dreptului penal, la fel normele de răspundere pentru atentatele de bază: contra personalităţii, proprietăţii şi statului.
La baza studiului Dreptului penal comparat а fost pus: Drept penal al Rusiei; României; SUA; Anglia; Franţa; Germania, Spania, Italia, Canada etc.
Potrivit planului de învăţămînt sînt prevăzute 30 ore de curs, iar evaluarea finală a studenţilor se efectuează prin colocviu.
În acelaşi timp, se urmăreşte scopul a forma studenţilor următoarele deprinderi:
1. să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
2. să obţină competenţe de a identifica contravenţiile;
3. să aplice sancţiuni respectând procedura contravenţională.
În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de activitate propriu.