Pentru jurişti, activitatea cărora este în proporţii mari argumentativă, necesitatea posedării cunoştinţelor de logică, necesitatea dezvoltarea culturii logice este incontestabilă. Cultura logică nu este dată omului prin naştere, ea se formează în procesul cunoaşterii, a gândiri creative independente. Acest tip de cultură presupune exactitate, claritate şi continuitate în gândire, dezvoltarea capacităţilor de a nu admite contradicţii în gândire, de a argumenta gândurile proprii. Oamenii pot să gândească corect fără ca să cunoască logica şi principiile sale, la fel ca şi atunci când vorbesc corect fără ca să cunoască alfabetul sau regulile gramaticii. Dar, la fel cum în limbă facem greşeli atunci când nu cunoaştem regulile, la fel şi în logică facem greşeli dacă nu cunoaştem principiile logice. Iar gândirea incorectă cauzează acţiune incorectă.
Studiul principiilor gândirii corecte poate servi drept un suport solid în procesul de elaborare, interpretare şi aplicare a normelor de drept. A aplica conştient principiile logice înseamnă a gândi mai exact. Aceasta este binevenit pentru jurişti, care se ocupă de procese de argumentare, de construirea versiunilor juridice, de crearea normelor de drept, de procedura judiciară, de analiza teoretică a dreptului. Juriştii trebuie să cunoască bazele teoriei argumentării, să argumenteze teze cu caracter juridic, să alcătuiască corect pledoariile, discursurile, hotărârile judecătoreşti, să cunoască esenţa limbajului juridic, să ştie a alcătui definiţii corecte, a realiza clasificări şi diviziuni corecte, a înainta versiuni juridice. De aceea Logica juridică, ştiinţă interdisciplinară, ce se află la graniţa dintre logică şi drept, este utilă pentru jurişti.
Pentru formarea culturii politice a juriştilor, trebuie ca aceştia să aibă o cunoaştere aprofundată a principiilor logice, respectarea cărora contribuie la aplicarea logicii în practica juridică; a formelor de gândire abstractă; a metodelor de cunoaştere de natură logică: deducţie, inducţie, analogie, analiză, sinteză, generalizare, abstractizare, etc.; a regulilor şi cerinţelor care derivă din principiile logice, cum ar fi regulile definiţiei, regulile clasificării, etc.; a modurilor şi regulilor argumentării. Cunoaşterea logicii formale îi va ajuta pe viitorii jurişti a se folosi conştient de principiile gândirii corecte, a dezvolta şi a disciplina capacităţile intelectuale; a dezvolta vorbirea profesională coerentă şi argumentată, a amplifica capacitatea de convingere; a dezvălui contradicţiile logice în mărturii, în propria activitate şi gândire; a combate argumentele incorecte ale oponenţilor; mai eficient şi mai exact de construit versiunile juridice; de a folosi mijloacele logice pentru fundamentarea argumentată a propriei opinii.
Logica juridică este o disciplină teoretică fundamentală ce iniţiază studenţii în domeniul gândirii abstracte şi comunicării rezonabile prin studierea formelor logice (noţiunilor, judecăţilor, raţionamentelor ş. a), principiilor, legilor, regulilor ce asigură gândirii corectitudine, fundamentare, iar conţinutului discursului – credibilitate, capacitate de convingere. Ea este o disciplină didactică normativă, complementară altor discipline, cum sunt hermeneutica juridică (teoria interpretării textelor juridice), psihologia juridică ş.a. ce întregesc sistemul raţionalităţii juridice. Logica juridică are un anumit statut în raport cu ştiinţele juridice. Ea serveşte drept bază raţională pentru disciplinele de specialitate (teoria generală a dreptului, ramurile dreptului etc.) şi activitatea practică a viitorilor jurişti. Există multiple raţiuni ce justifică aplicarea logicii în domeniul Dreptului:
§ caracterul raţional al normelor juridice;
§ caracterul logic al elaborării legii;
§ orientarea activităţii legislative în conformitate cu un model raţional;
§ caracterul logic al activităţii de aplicare a normelor juridice.
Autoritatea hotărârilor judecătoreşti este determinată, în mare măsură, de justeţea raţionării prin care ele sunt întemeiate, a argumentelor pe care se sprijină soluţia dată. Logica contribuie la corecta aplicare a dreptului, la consolidarea securităţii juridice şi întărirea legalităţii.
Logica juridică include totalitate mijloacelor raţionale ce asigură validitatea raţionamentelor, corectitudinea gândirii în materie de drept. Ea contribuie la realizarea unităţii raţionale dintre dreptul obiectiv, dreptul subiectiv şi viaţa socială.
Cursul universitar Logica juridică este destinat studenţilor de la specialitatea Drept a Facultăţii de Drept şi Ştiinţe sociale.
Beneficiarii.
Curriculum vine în ajutor celor interesaţi în cunoaşterea şi aprofundarea aspectelor teoretice şi practice în materia disciplinii „Logica juridică”. Prin conţinutul său, contribuie la pregătirea temeinică a studenţilor şi la aprofundarea cunoştinţelor acestora, și este încadrată în programul de studii pentru studenții Cilului I Licență, anul I.
Limba de predare este limba română.