În contextul realizării reformelor învăţământului din Republica Moldova, curriculumul la disciplina „Psihologia judiciară” constituie o parte componentă a Planului de învăţământ universitar, la ciclul II.
„Psihologia judiciară” tratează aspectele esenţiale de natură psiho-afectivă ce caracterizează comportamentele tuturor celor implicaţi în cauza judiciară, infractori, victime, anchetatori, avocaţi, judecători, cu relevarea legăturilor de cauzalitate hotărâtoare, accentul cade pe analiza proceselor şi fenomenelor, care intervin în cadrul unei societăţi umane, pe reacţia societăţii şi configuraţia sa faţă de conduita conformistă sau devianţă a membrilor săi.
Disciplina respectivă urmăreşte scopul familiarizării studenţilor cu principiile şi izvoarele psihologiei judiciare.
Disciplina „ Psohologia Judiciara” contribuie la formarea specialistului în domeniul dreptului, în special în domeniul înfăptuirii justiţiei. Obiectul disciplinii este studiul organizării, funcțiile şi competențelor organelor de stat şi obşteşti chemate să contribuie la înfăptuirea justiţiei. Obiectul de studiu general presupune studierea premiselor psiho-juridice ale apariţiei şi evoluţiei organelor statelor şi care au scop distinct respectarea normelor juridice. Obiectul nemijlocit al disciplinei reprezintă studierea normelor juridice și aflarea realității infracționale care reglementează modul de formare şi structura diferitor organe, precum şi a normelor ce stabilesc competenţa generală a acestor organe. Disciplina are drept scop studierea unui caracter  pragmatic, informativ-formativă de cultură profesională a magestratului ăn statutul de drept, care are ca obiect studierea nuanțată și aprofundată a ființei umane implicată în drama judiciară, în scopul obținerei cunoștințelor și evidențierii legităților psihologice.
    Disciplina „ Psohologia Judiciara” contribuie la familiarizarea studenților cu problemele legate de organizarea, competențele organelor de stat și instituțiilor nestatale în exercitarea funcțiilor de ocrotire și garantare a drepturilor, libertăților și interesele legitime ale cetățenilor. Totodată acest curs contribuie la formarea juristului prin cunoaşterea modului de formare şi activitate a organelor judecătoreşti, Curţii constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Procuraturii, organelorde urmărire penală, organelor poliţieneşti, Avocaturii, Notariatului, Arbitrajului, Avocatul Poporului (ombudsman) şi a Organizaţiilor nestatale sau persoanelor fizice care practică activitatea particulară de detectiv şi de pază.
Astfel, cunoașterea disciplinei respective ajută la formarea următoarelor deprinderi la studenţi:
•    să înțeleagă materialul și să-și dezvolte o gândire obiectiva ;
•    să devină un jurist profresionist și manefestând unele competențe psihologice;
•    să-şi realizeze scopurile propuse pe baza unor realități concrete ;
•    să obţină competenţe de înțelegere aprofundată și nuanțata a individului uman  ;
•    să aplice cunoștințele sale în practică;
•    să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
•    Să obţină competenţe de a identifica aspectele esenţiale de natură psiho-afectivă.
    Astfel, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
În acest context, curriculumul la disciplina „Psihologia judiciară” presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea rezultatelor adecvate cerinţelor zilei de azi, reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar, care se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare.
Curriculumul la „Psihologia judiciară” este un program de activitate propriu al profesorului, prezentat studenţilor şi reprezintă faţeta incipientă a oricărei discipline universitare.