Disciplina „Probleme, concepții și metodologii ale dreptului electoral”, fiind o subramură a sistemului de drept şi având la bază ştiinţa dreptului electoral, este studiat în calitate de disciplină juridică în cadrul Facultăţii de Drept. Această disciplină are ca sarcină familiarizarea cu diferite sisteme electorale, cu noţiunea dreptului electoral, cu conceptul şi tipurile de alegeri, cu diversitatea subiecţilor dreptului electoral, cu statutul juridic al alegătorului, a organelor electorale şi procesul electoral la diferite tipuri de alegeri. Această disciplină are ca sarcină familiarizarea şi formarea deprinderilor studenţilor facultăţii de drept în ceea ce priveşte orgenizarea, desfăşurea şi rezultatul alegirilor.
Astfel, adoptarea Codului Electoral în 1997 a servit un nou pas în procesul de racordare la normele democratice și în propășirea spre un sistem electiv modern, bazat pe necesitățile și cerințele statului de drept. Totodată, aceasta a servit la conturarea principiilor, mecanismelor și caracterului sistemului electoral național și la depărtarea de sistemul electoral sovietic din perioada “socialismului dezvoltat”.
Doctrina definește sistemul electoral ca o totatilate de proceduri utilizate pentru desemnarea de reprezentanți ai poporului în organismele puterii centrale și locale. Sistemul electoral fiind totodată modalitatea de repartizare a mandatelor disputate în alegeri în funcție de rezultatele alegerilor.
Unii cercetători înţeleg prin sistem electoral totalitatea de relaţii sociale reale, care apar în procesul organizării şi efectuării alegerilor, precum şi relaţiile reciproce ce se stabilesc între alegători şi deputaţi.
Privit prin prisma codului electoral, actualul sistem electoral reprezentării proporționale, bazat pe așa numitul sistem de vot “pe liste de partid”, specific acestui sistem este faptul că permite nu doar reprezentarea voinței și intereselor majorității, ci și a minorității. Fiind caracteristic Europei de Vest și Europei Centrale, prin acest sistem se pot exprima astfel nu doar opțiunile politice ci și cele culturale religioase, lingvistice, etnice.