Orice ştiinţă, indiferent de specificul său, trebuie să răspundă unor exigenţe generale, care la rîndul lor să-i confere un statut. În cazul ştiinţelor juridice nu ne putem sustrage acestor cerinţe, în special atunci cînd e vorba de Teoria generală a dreptului. Constituind un subsistem al sistemului ştiinţelor, ştiinţele juridice elaborează modele explicativ-interpretative şi justificative privitor la domeniile cercetate. Astfel, Curriculumul la Teoria generală a statului dreptului va încerca să corespundă acestor exigenţe generale, dar în acelaşi timp şi anumitor obiective specifice propuse de autorul ei.
În cadrul învățământului juridic universitar ,,Teoria Generală a Dreptului” este o disciplină fundamentală, avînd atît un caracter introductiv în studierea dreptului, cît şi ca o de disciplină de sinteză. Caracterul introductiv al disciplinei este determinat de premisele conceptuale şi metodologice, care asigură iniţierea studenţilor în celelalte domenii ale jurisprudenţii, caracterul ei generalizator fiind exprimat la etapa de cercetare a multiciplităţii dreptului în cadrul disciplinelor juridice ramurale, interramurale, auxiliare. În aceasta ordine de idei, disciplina nominalizată se studiază atît la etapa iniţială a procesului de studiu la facultatea de drept, cît şi la etapa finală de studiu (Problemele teoriei generale a statului şi dreptului), studenţii avînd posibilitatea să depăşească atît nivelul de cunoaştere şi înţelegere, cît şi de aplicare şi integrare a cunoştinţelor obţinute.
Oportunitatea elaborării curriculei este condiţionată de două aspecte:
1). absolut în toate Universităţile, la facultăţile de profil, unde se studiază dreptul, în programele de învăţămînt sînt prevăzute cursuri de bază şi speciale la disciplina “Teoria generală a statului şi dreptului”;
2). în ultimii ani în ţara noastră au survenit un şir de schimbări radicale în viaţa socială şi cea politică, care implicit vizează şi problema construirii statului de drept, un compartiment important al Teoriei generale a dreptului.
Aceste evenimente ne-au determinat să abordăm unele aspecte a acestui domeniu, specifice unui curs de iniţiere şi sensibilizare în domeniul dreptului, cum ar fi: obiectul şi problematica teoriei generale a statului şi dreptului; metodologia cercetării fenomenelor sociale; conceptele de bază ale fenomenului juridic; abordarea problemei constituirii statului de drept în Republica Moldova, etc. Totodată, cercetarea statului şi dreptului în ansamblu contribuie la pregătirea profesională a viitorilor jurişti.
În arealul său, curriculum include un şir de probleme care se află în centrul celor mai actuale discuţii. De aceea, a fost prezentată caracteristica generală a teoriei generale a statului şi dreptului ca ştiinţă, ca obiect de studiu, ca disciplină didactică; am arătat locul şi rolul teoriei generale a statului şi dreptului în sistemul ştiinţelor sociale şi al celor juridice; am specificat rolul decisiv al dreptului în contextul civilizaţiei şi culturii, în sistemul reglementărilor sociale; am dezvoltat etimologia şi sensul noţiunilor de “drept”, “stat” şi ale altor valori juridice. Aspectele evidenţiate denotă că Teoria generală a dreptului încearcă să redea cît mai exhaustiv fenomenul statului şi dreptului.
La fel, subiectele vizate în curriculum presupun familiarizarea studenţilor nu doar cu conceptele de bază care formează obiectul de studiu al Teoriei generale a dreptului, ci şi obţinerea anumitor cunoştinţe, care au ca scop formarea deprinderilor şi abilităţilor necesare rezolvării eficiente a unor probleme practice în acest domeniu. Pentru a facilita însuşirea temelor propuse şi a metodologiilor de lucru la finele curriculei au fost relevate referinţe bibliografice, care ar putea fi consultate pentru aprofundarea anumitor subiecte de care cititorul va fi interesat.
Curriculum este adresat în primul rînd studenţilor de la facultăţile de drept, în cele dintîi va contribui la formarea unei baze de cunoştinţe fundamentale şi în acelaşi timp elementare, dar absolut necesare în studiul dreptului. Or, Teoria generală a dreptului este temelia întregii ştiinţe juridice, fiind numită, pe bună dreptate, “Enciclopedia dreptului”. Studierea aprofundată a fenomenului juridic este de neconceput fără a cunoaşte noţiunile şi definiţiile de bază ale dreptului.
În condiţiile constituirii statului de drept, tendinţa de integrare europenă a Republicii Moldova, viitorul jurist este chemat nu numai să posede cunoştinţe temeinice în domeniul dreptului, ci şi să le utilizeze în viaţa de fiece zi. De aici, rezultă şi necesitatea studierii teoriei generale a statului şi dreptului ca disciplină de studiu şi ca ştiinţă.
Scopul Curriculei rezidă în: formularea şi operarea termenilor juridici care sînt necesari şi utili pentru întreaga ştiinţă a dreptului prin însuşirea şi aplicarea concepţiilor care fundamentează ştiinţa dreptului, care va determina formarea şi dezvoltarea de competenţe profesionale.
Reieşind din scopul propus, rezultatele preconizate ale cursului decurg din următoarele aspecte de importanţă majoră: însuşirea cunoştinţelor, dezvoltarea anumitor capacităţi, formarea atitudinilor – formează competenţe profesionale.