În contextul realizării reformelor învăţământului din Republica Moldova, curriculumul la disciplina „Evoluţia reglementării protecţiei proprietăţii în Republica Moldova” constituie o parte componentă a Planului de învăţământ universitar, la ciclu II.
Disciplina respectivă urmăreşte scopul familiarizării studenţilor cu conceptele de bază privind patrimoniu, a elementelor lui, a noţiunilor legale şi doctrinare privind patrimoniu ca obiect juridic generic, precum şi tipurile de infracţiuni contra patrimoniului. Cunoaşterea noţiunilor fundamentale privind infracţiunile contra patrimoniului săvârșite prin sustragere având ca scop de cupiditate, dar care nu sunt săvârșite prin sustragere, comise în scop de cupiditate, având o natură mixtă, săvârșite prin distrugerea sau tulburarea de posesie, fără scop de cupiditate.
Abilitatea de a utiliza informaţia curentă vizând: corelaţia dintre obiectul juridic generic şi obiectul juridic special al infracţiunilor contra patrimoniului, clasificarea categoriilor de infracţiuni contra patrimoniului precum şi calificarea corectă a acestora; determinarea criteriilor de delimitare dintre infracţiunile contra patrimoniului şi sfera extra penală, a sancţiunilor prevăzute pentru infracţiunile contra patrimoniului.
Conţinuturile unităţii de curs contribuie la realizarea unui caracter formativ (înţelegerea hotărârilor explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie în procesul de interpretare a normelor în domeniul infracţiunilor contra patrimoniului, dezvoltarea deprinderilor de a interpreta normele de drept penal ce reglementează infracţiunile contra patrimoniului, de a distinge corect conţinutul legal şi constitutiv al acestor infracţiuni şi de a le califica corect) al viitorilor specialişti în domeniul de formare profesională – jurisprudenţă.
În acelaşi timp, se urmăreşte scopul de a forma studenţilor următoarele deprinderi:
1. să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
2. să obţină competenţe de a identifica infracţiunile contra patrimoniului;
3. să aplice sancţiuni respectând procedura penală.
În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de activitate propriu.
Disciplina respectivă urmăreşte scopul familiarizării studenţilor cu conceptele de bază privind patrimoniu, a elementelor lui, a noţiunilor legale şi doctrinare privind patrimoniu ca obiect juridic generic, precum şi tipurile de infracţiuni contra patrimoniului. Cunoaşterea noţiunilor fundamentale privind infracţiunile contra patrimoniului săvârșite prin sustragere având ca scop de cupiditate, dar care nu sunt săvârșite prin sustragere, comise în scop de cupiditate, având o natură mixtă, săvârșite prin distrugerea sau tulburarea de posesie, fără scop de cupiditate.
Abilitatea de a utiliza informaţia curentă vizând: corelaţia dintre obiectul juridic generic şi obiectul juridic special al infracţiunilor contra patrimoniului, clasificarea categoriilor de infracţiuni contra patrimoniului precum şi calificarea corectă a acestora; determinarea criteriilor de delimitare dintre infracţiunile contra patrimoniului şi sfera extra penală, a sancţiunilor prevăzute pentru infracţiunile contra patrimoniului.
Conţinuturile unităţii de curs contribuie la realizarea unui caracter formativ (înţelegerea hotărârilor explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie în procesul de interpretare a normelor în domeniul infracţiunilor contra patrimoniului, dezvoltarea deprinderilor de a interpreta normele de drept penal ce reglementează infracţiunile contra patrimoniului, de a distinge corect conţinutul legal şi constitutiv al acestor infracţiuni şi de a le califica corect) al viitorilor specialişti în domeniul de formare profesională – jurisprudenţă.
În acelaşi timp, se urmăreşte scopul de a forma studenţilor următoarele deprinderi:
1. să-şi realizeze existenţa şi activitatea în spiritul respectării legii;
2. să obţină competenţe de a identifica infracţiunile contra patrimoniului;
3. să aplice sancţiuni respectând procedura penală.
În acest context, curriculumul universitar presupune o echilibrare a planurilor şi programelor de învăţământ, obţinerea unor rezultate adecvate cerinţelor zilei de azi şi tendinţelor dezvoltării social-economice. Curriculumul universitar este o premisă a asigurării calităţii procesului de învăţământ.
Curriculumul la disciplina vizată reprezintă un aspect inovator al învăţământului universitar. El se axează pe trei niveluri comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare, integrare. Nivelul cunoaştere presupune acumularea cunoştinţelor teoretice, formarea bazei conceptuale în domeniul respectiv. Aplicarea presupune formarea abilităţilor tipice disciplinei vizate, dezvoltarea capacităţilor. Integrarea presupune formarea capacităţii de transfer al cunoştinţelor teoretice şi al abilităţilor practice în situaţii atipice, soluţionarea situaţiilor de problemă, rezolvarea unor sarcini cu un grad sporit de complexitate, manifestarea atitudinilor personale faţă de diverse activităţi. Nivelul comportamental de integrare constituie finalitatea procesului de învăţământ la disciplina vizată, formată prin realizarea obiectivelor de cunoaştere şi aplicare.
Astfel conceput, curriculumul universitar reprezintă faţeta incipientă a oricărei discipline universitare, prezentându-se studentului, dar şi profesorului, ca un program de activitate propriu.